Firts we take Berlin (2) - Entertainment for all and more

Ești în Berlin. Ai la dispoziție trei zile, ceva idei despre cum să ți le petreci, o listă cu „de făcut” și multă energie. Se cere să te simți extraordinar 100% din timp. Cum demonstrezi asta ?  Păi doar trebuie să aplici axioma distracției.

Pentru că nemții sunt nemți, în Berlin găsești de toate. Vrei muzee, ai muzee : de istorie, de artă, de științe naturale. Ai grădină zoologică, cea mai diversificată din punct de vedere al speciilor, la pachet cu acvariu și terariu.  O vrei pe Madame Tussauds ? Nimic mai simplu : Berlinul este unul din cele cinci orașe din Europa în care îi poți întâlni exponatele.



Crezi că un tur de oraș îți satisface curiozitatea ? Poți alege ce te caracterizează mai mult : tur pietonal, pe șaua bicicletei, în – să-i zic – ricșă, cu autobuzul supraetajat sau în balon.

Au câteva puncte tari : istoria, războiul, ridicarea din cenușă ce l-a urmat,  zidul Berlinului și tot ce a însemnat el și mai ales cum i-au modelat pe ei toate acestea.

Dar nu se limitează la atât. Evenimentele sportive importante (noi am prins semifinalele campionatului european de fotbal) sunt respectate și folosite în același timp. Pe un mare ecran la Poarta Brandenburg s-a putut viziona meciul Germaniei cu Italia. La fel și în sute de restaurante, baruri, bodegi, birturi pe care le-au decorat cu drapelul național. Berlinul a fremătat de cântece până târziu în noapte și nu am întâlnit suporter supărat sau nervos că Germania a pierdut, din nou, în fața Italiei.



Dacă ești fan al muzeelor, ai noroc. Cineva s-a gândit la tine. Pentru 19 euro poți achiziționa un Berlin Museum Pass care îți oferă intrare gratuită timp de trei zile. Nu sunt incluse aici alte obiective (Grădina Zoologică, Domul sau Muzeul Tussauds), dar și la acestea beneficiezi de reduceri dacă achiziționezi un abonament de transport, Berlin Welcome Card. De reducere ai parte și la plimbarea cu vaporașul.



Dacă ești genul, te poți înscrie la un tur nocturn al cluburilor din Berlin, ca la carte.

Am văzut o mulțime de ghizi care își plimbau grupurile între principalele zone de interes turistic. Majoritatea vorbitori de engleză, dar am întâlnit și o prezentare pentru niște turiști spanioli foarte antrenantă. Și nu știu spaniola …

Dacă în cursul săptămânii lucrurile sunt mai liniștite, în week-end explodează totul, deoarece Berlinul este o atracție și pentru germani. Am văzut o mulțime. Localnicii cred că preferă excursiile pe bicicletă, în afara orașului.

Pentru cei implicați în industrie, sâmbăta este zi de muncă. Cel mai fierbinte loc : Pariser Platz.

Plimbări cu trăsura, poze cu aliați de toate orientările, baloane imense de săpun, instrumente muzicale haioase și toată lumea zâmbitoare.

Am văzut doar fețe senine și aici și în Alexander Platz, unde oamenii se odihneau pe marginea fântânii și ascultau muzica, de cele mai multe ori de calitate, a artiștilor ambulanți.

Cu excepția sălii în care este expus celebrul bust al lui Nefertiti, ai voie să fotografiezi orice, oricunde, fără taxă (și fără blitz în muzeele de artă). La Madame Tussauds ești încurajat să atingi exponatele, să te cațeri pe ele, să faci orice fără însă a le distruge.



Majoritatea muzeelor oferă ghiduri audio în principalele limbi de circulație. Am folosit și noi unul când am vizitat Reichstag-ul, dar despre asta la momentul potrivit.

Iar sâmbăta seara ce poate fi mai frumos decât să te relaxezi într-un sezlong pe malul râului Spree sau să dansezi un tangou languros la una din terase ?

Fără a sări calul și fără a face excese, fie că sunt localnici sau doar în vizită, berlinezii de week-end știu să se distreze și să le ofere și celorlalți aceeași bucurie.

Și natura a dat o mână de ajutor. Zilele pe care le-am petrecut la Berlin au fost frumoase, însorite, călduroase și încărcate cu miros de tei. 

Suuuperb !

Cetatea soarelui și a mării

Când ajungi prima dată la Vadu nimic nu-ți dă de bănuit că ai descoperit un colț de rai. Satul este mic, ușor prăfuit de căldura verii, iar capătul dinspre mare este vegheat de rămășițele Întreprinderii de Metale Rare.

Cu puțin efort mai sunt de străbătut cam 5 km de drum (și încă vreo doi dacă te hotărăști pentru Periboina), betonat mai mult de jumătate, apoi tăiat în nisipul Grindului Chituc.

O dună mai înaltă ascunde marea și poate fi locul perfect de cort. Lume puțină și discretă astfel încât poți avea porția ta de plajă, de apă și de soare. Nisipul este fin, intrarea în mare domoală și totul este împachetat în multă liniște.

Noi am ajuns luni după prânz și ne-am bucurat de o vreme excelentă, un soare voalat ușor de nori și o mare caldă și liniștită. Am trăit o apropiere de natură cum nu aș fi crezut că întâlnesc la altitudine zero. Pe lângă pescăruși și albatroși, comuni de acum chiar și zonelor urbane, am vazut cormorani pescuind cu succes în apa mică de lângă țărm și ignorând complet existența noastră.

Am fost privilegiați și am avut o întâlnire la cel mai înal nivel cu ... delfinii. Suficient de aproape pentru a le auzi pufniturile, dar la distanță sigură față de mal, delfinii au venit pe rând sau în grup, fie pentru masa de seară, fie pentru cea de dimineață. Integrare în absolut superba natură !

A doua zi, după ce am admirat un răsărit amețitor și ne-am săturat de bălăceală, am pornit mai departe spre Tulcea, cu popas la Enisala.

Ridicată de genovezi în secolul al XIV-lea pentru controlarea traficului naval, Heracleea sau Yeni-Sala ("Satul Nou") a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești care se întindea sub domnia lui Mircea cel Bătrân până la "Marea cea Mare".

Cetatea a fost cucerită de otomani în 1420 și folosită pentru mai mult de un secol drept garnizoană.

Ulterior, odată cu formarea cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, Yeni-Sala a fost abandonată pentru că nu mai servea scopului pentru care fusese construită.

În picioare încă, bastionul porții principale își trădează originea orientală, caracterizată de arcada dublă, ce se întâlnește și la alte cetăți românești.

Spre nord-est se întinde Lacul Razim, brăzdat de canale de navigație tăiate în stuf, iar spre sud peisajul este terasat, amintire probabil a viței de vie.

Pentru Tulcea am ales varianta prin Sarichioi, ca să nu "ocălim" pe la Babadag. Ghidul-paznic de la Enisala ne-a sugerat această variantă, mai scurtă și cu mult mai surprinzătoare.

Terenurile agricole de langă lacurile Razim și Babadag sunt acoperite de culturi diverse, de la grâul care deja era secerat, floarea-soarelui și porumb până la lanuri întregi de ardei și ceapă. Nu exagerez cu nimic : lanuri.

Localitățile sunt modeste, dar cochete, cu petunii în fața porților și cu săli de sport din moștenirea Năstase. Iar denumirile pe măsură : Sarichioi, Sabangia, Agighiol ...

Dacă ai ajuns în Tulcea și nu ai vizitat Acvariul, te rog să apelezi la primul mijloc de transport pentru a repara omisiunea.

Într-un spațiu relativ restrâns, a fost amenajat pe trei nivele un muzeu al Deltei Dunării.

Parterul și etajul sunt rezervate dioramelor (cu tot cu sunetele specifice declanșate de un senzor de mișcare), tradițiilor pescărești (este prezentată o cherhana, cu tot cu rețetele de saramură sau borș de pește) și științelor naturii.

Nu lipsesc nici panourile interactive care prezintă modul de formare al deltei, primele așezări, ariile protejate sau circuitele turistice puse la dispoziție de organizatori. Programul de turism în Deltă a primit cea mai înaltă disticție, Pomme D'Or, trofeu expus în muzeu.

La subsol începe magia. Pe lângă acvariile clasice, expuse de-a lungul pereților, undeva în centru decorul îți permite, prin diverse subterfugii, să îți imaginezi că înoți liber alaturi de nisetrii, anghile sau pești exotici.

Nu lipsește nici Nemo. De fapt sunt patru, doi dintre ei în același acvariu, împărțind o anemonă pe care o păzesc cu strășnicie.

Pe drumul spre casă am realizat cât de puțin am văzut și cât de mult mai are a ne arăta Dobrogea, de la Munții Măcinului până la Capidava, prin mânăstiri cu denumiri exotice așa cum este Celic Dere.

Cuvintele sunt instrumente palide pentru a descrie tot ce am văzut, așa că, pentru șase minute, vă rog să vă apropiați de Cetatea Soarelui și a Mării și să priviți filmul cu îngăduință (pentru că este o premieră) și să vă bucurați de muzică .